Trei dezbateri electorale care au unit generațiile preocupate de un viitor sustenabil pentru Republica Moldova

Într-un context electoral dominat adesea de promisiuni generice, Asociația Obștească „Eco-Răzeni", în parteneriat cu Consiliul Național al Tineretului din Moldova (CNTM), a reușit să aducă în prim-plan vocile tinerilor și preocupările lor autentice pentru mediu prin organizarea a trei dezbateri publice electorale în cele trei regiuni ale țării: nord, centru, sud.

În perioada 17-21 septembrie 2025, cu doar o săptămână înainte de alegerile parlamentare programate pentru 28 septembrie, peste 100 de tineri și tinere cu vârste între 16 și 35 de ani s-au adunat în trei localități – orașul Cupcini (raionul Edineț), orașul Cimișlia și satul Răzeni (raionul Ialoveni) – pentru a întreba direct reprezentanții concurenților electorali despre viitorul ecologic al Republicii Moldova. Evenimentele, finanțate de New Democracy Fund din Danemarca, au reprezentat o platformă unică de dialog între generația tânără și clasa politică pe teme esențiale: energie regenerabilă, calitatea aerului și a apei, gestionarea deșeurilor solide, economie circulară, agricultura durabilă, conservarea biodiversității, educație pentru mediu, etc.

Din cei 23 de concurenți electorali înregistrați oficial pentru scrutinul parlamentar, doar cinci au acceptat provocarea de a sta față în față cu tinerii: Blocul Împreună/Partidul Verde Ecologist (reprezentat de dna Natalia Iațco), Liga Orașelor și Comunelor – LOC (reprezentat de dl Alexandru Tonu și Dl Constantin Cojocaru), Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa – ALDE (reprezetat de dna Tatiana Leahu și dl Radu Raicu), Partidul Național Moldovenesc – PNM (reprezentat de dl Ivan Faina), Partidul Acțiune și Solidaritate – PAS (reprezentat de dl Vlad Manolachi). Această participare selectivă a ridicat întrebări despre cât de serios iau partidele politice moldovenești preocupările ecologice ale tinerilor, dar a oferit și o oportunitate unică celor cinci formațiuni prezente de a-și demonstra angajamentul real față de protecția mediului și combaterea schimbărilor climatice.

Fiecare dezbatere a durat aproximativ trei ore, începând cu o sesiune informală de networking în jurul unei cești cu ceai, urmată de prezentări ale reprezentanților concurenților electorali, întrebări din partea moderatorului dezbaterilor, dl Oleg Tomșa, și cel mai important, întrebări directe din partea tinerilor. Regulamentul strict al evenimentelor asigura egalitate de timp – maximum două minute per răspuns – și interzice orice formă de propagandă vizuală excesivă sau atacuri personale. Neutralitatea politică a organizatorilor a fost un pilon fundamental, evenimentele axându-se exclusiv pe soluții concrete pentru problemele de mediu, nu pe retorica politică uzuală.

„Am fost plăcut surprinsă de nivelul de interes al semenilor mei participanți la eveniment", mărturisește Beatrice-Cecilia Bodeanu, studentă, care a participat la dezbaterea de la Răzeni. „Nu au venit doar să asculte promisiuni – au venit cu întrebări precise, cu date și cazuri specifice. Un membru din consiliul local de tineret a întrebat care sunt mecanismele concrete de monitorizare a calității aerului și a apei potabile într-o localitate rurală și cum vor fi alocate fondurile pentru măsurarea și raportarea constantă a acestor indicatori. O prietenă de-a mea a vrut să știe când și cum se va implementa la nivel național un sistem de garanție-returnare pentru ambalaje (sticle, PET-uri, doze de aluminiu) pentru a încuraja reciclarea și a reduce deșeurile din spațiul public. Aceste întrebări i-au pus pe candidați în fața responsabilității de a oferi răspunsuri reale, nu sloganuri."

Dumitru Braga, tânăr antreprenor local participant la dezbaterea de la Răzeni, subliniază impactul pe termen lung al acestor evenimente: „Ceea ce m-a impresionat cel mai mult nu a fost doar dialogul dintre tineri și politicieni, ci și faptul că tinerii au început să discute între ei după dezbateri. S-au format conexiuni, s-au schimbat contacte, au apărut idei de proiecte comune. Am văzut tineri din diferite localități discutând despre soluții practice pentru gestionarea deșeurilor la nivel local. Aceste dezbateri au semănat semințe care vor încolți cu siguranță după alegeri."

Provocările organizării unor astfel de evenimente în contextul electoral moldovenesc au fost multiple. Organizatorii au trebuit să navigheze printr-un peisaj politic fragmentat, să asigure neutralitatea deplină și să mențină focusul pe teme de mediu într-o campanie electorală aglomerată. Din cele trei dezbateri, cea desfășurată în orașul Cupcini a avut un număr mai redus de participanți. Totuși, ceea ce a lipsit în numere a fost compensat prin intensitatea discuțiilor și specificitatea întrebărilor legate de problemele locale de mediu.

Primul eveniment, desfășurat la Cupcini pe 17 septembrie, a stabilit tonul pentru următoarele două dezbateri. Participanții din regiunea de nord au pus accent pe problemele specifice zonei: poluarea cursurilor de apă, gestionarea necorespunzătoare a deșeurilor din mediul rural și lipsa educației pentru mediu în școlile profesionale. Reprezentanții politici au fost nevoiți să demonstreze cunoașterea realităților locale, nu doar a programelor generale. La Cimișlia, o zi mai târziu, dezbaterea a atras cel mai mare număr de participanți, indicând o mobilizare impresionantă a tineretului din sudul țării.

Dezbaterea finală de la Răzeni, pe 21 septembrie, cu 38 de participanți, a beneficiat de experiența acumulată în cele două evenimente anterioare. Organizatorii au ajustat formatul pentru a permite mai mult timp întrebărilor din partea publicului și au introdus mecanisme mai eficiente de gestionare a timpului. Una dintre inovațiile importante ale acestor dezbateri a fost evaluarea în timp real a calității răspunsurilor. Organizatorii au urmărit să obțină răspunsuri clare la cel puțin 90% din întrebările adresate și minimum trei angajamente concrete, măsurabile din partea fiecărui candidat. Această abordare structurată a transformat dezbaterile din simple exerciții de PR electoral în instrumente de responsabilizare politică, unde promisiunile vagi nu erau acceptate, iar tinerii au insistat asupra cifrelor, termenelor și mecanismelor concrete de implementare.

Dincolo de cifrele oficiale și de rezultatele imediate, aceste trei dezbateri au plantat o idee fundamentală în conștiința colectivă: tinerii moldoveni nu sunt doar potențiali alegători – ei sunt cetățeni activi ai prezentului, cu dreptul și capacitatea de a cere responsabilitate de la clasa politică. Vocea lor pentru mediu nu este un murmur îndepărtat, ci un strigăt clar pentru schimbare, pentru politici bazate pe dovezi științifice și pentru un viitor în care Republica Moldova să fie nu doar un stat european prin aspirații, ci și prin standardele sale de protecție a mediului.

În contextul în care schimbările climatice nu mai sunt o amenințare abstracă, ci o realitate cu impact direct asupra agriculturii, sănătății publice și economiei moldovenești, inițiativa „Vocea tinerilor pentru mediu" a demonstrat că dialogul intergenerațional pe teme ecologice nu este un lux, ci o necesitate. Cele 107 voci tinere care s-au ridicat în Cupcini, Cimișlia și Răzeni reprezintă doar începutul unei mișcări care, dacă este susținută și amplificată, poate transforma radical modul în care politica moldovenească abordează criza de mediu. Rămâne de văzut dacă cei aleși pe 28 septembrie vor asculta aceste voci sau le vor trata ca pe o simplă notă de subsol în discursul electoral.

Menționăm că la începutul lunii septembrie concurenții electorali au primit pe email de la Asociația Obștească „Eco-Răzeni" un document de poziție care include circa 15 propuneri de priorități în domeniul protecției mediului și combaterii schimbărilor climatice pentru a fi integrate în programele electorale. Documentul a fost formulat de către peste 300 de tineri și tinere care au participat la o școală de vară, un concurs național de filmulețe tematice și la forumuri comunitare desfășurate în 12 raioane ale țării, în perioada iulie – septembrie 2025.